… si oportunitati sau securitatea vietii si a bunastarii
in finisare!
Securitatea este unul din lucrurile cele mai de pret pentru care un om sau o organizatie (familia fiind cea mai mica organizatie sociala) depune eforturi spre a o asigura deopotriva cand este vorba de securitatea personala – sanatatea, siguranta zilei de maine, libertatea de exprimare si libertatea juridica sau securitatea patrimoniala, deopotriva cea materiala si cea intelectuala.
Si este la fel de clar ca forma suprema de putere pentru o forma de viata rationala si responsabila o reprezinta mixul cunoastere, comunicare, actiune, dezvoltare si control intr-o formula de structura si continut corect constituite in raport cu ceeea ce suntem fiecare dintre noi, indivizi sau organizatii, cu obiectivele, interesele si aspiratiile noastre – cheia succesului in ceea ce ne dorim cu totii si anume sa traim bine.
O componenta esentiala pentru mixul de mai sus o reprezinta OPORTUNITATEA, considerata la modul cel mai general ca fiind acel complex de imprejurari in cadrul realitatii vietii care ne ofera posibilitatea de a ne asigura cele mai potrivite structuri si continut (elementele definitorii ale existentei si manifestarii entitatilor) pentru fiecare din componentele acestui mix iar aceasta este de natura sa contribuie esential la securitatea vietii si a bunastarii.
A identifica corect, in cadrul fiecarui demers decizional, oportunitatile cele mai potrivite sau a le genera atunci cand contextul o permite este de departe de dorit a fi un obiectiv cotidian pentru fiecare dintre noi. Valorificarea corecta a oportunitatilor ne ofera puterea de a controla corect viata noastra si deci de a ne asigura bunastarea deopotriva in ceea ce priveste obtinerea si protectia acesteia.
Daca analizam un pic mixul de mai sus si ne oferim ragazul de cateva minute sa apreciem in ce masura in activitatea noastra curenta tratam intr-o masura cel putin suficienta fiecare din componentele lui vom fi surprinsi, uni dintre noi – poate cei mai multi, sa constatam urmatoarele:
cunoasterea – ne preocupam de aceasta componenta in mod preponderent in sensul de a ne informa, neglijand semnificativ capitole esentiale cum ar fi cunoasterea esentiala (filozofica), cunoasterea globala si partea cunoasterii care se ocupa de viitor – previziunea si demersul vizionar – in sens de scrutare a viitorului pentu a surprinde rational si intuitiv evolutia acestuia si oportunitatile sau pericolele la care ne poate supune.
comunicarea – un demers cotidian pe care îl facem in continuu atata timp cat suntem treji (contabilizand aici si partea de comunicare cu noi insine) din pacate de multe ori intr-o maniera neadecvata si asta datorita unor scapari, cea mai grava fiind lipsa de sinceritate si atentie la adevar, la realitate, dar si forme cum ar fi comunicarea incompleta, comunicarea deficienta din punct de vedere logic, rezonabilitatea in comunicarea cu semenii, onestitatea comunicarii, abuzul si violenta in comunicare (in detrimentul partenerilor de discutie).
actiunea – acest demers cotidian pe care il facem cu totii, din pacate fara sa stim adesea ca exista o stiinta a actiuni – praxiologia careia daca i-am acorda ceva atentie, chiar si ca simplu gest in slujba culturii generale, ne-ar ajuta foarte mult sa proiectam si sa executam mai bine ceea ce ne propunem. Actiunea si calitatea acesteia sunt strans legate si depind esential deopotriva de cunoastere si comunicare dar si de existenta unui proiect de dezvoltare si al unui instrument eficient de control, verificare si validare.
dezvoltarea – o preocupare care mai mult lipseste. De cate ori pe an (poate exagerez) ne preocupa serios, profund, necesitatea dezvoltarii ? De cele mai multe ori facem greseala, si subliniez – STRATEGICA, de a neglija nevoia de dezvoltare prinsi fiind in valtoarea vietii pe care nu reusim – pentru ca nu ne propunem – sa o traim in sensul dezvoltarii nu in cel al supravietuirii. ESENTIAL. Este oarecum intrinsec esentei si principiilor vietii aceea de a ne dezvolta, iar aceasta inseamna cateva lucruri importante – sa realizam salturi calitative ca om sau ca organizatie, pe baza acumularii de rezultate pozitive, a integrarii inteligente a acestora si a vointei de a creste, de a depasi barierele care ne tin adesea prea aproape de partea de infrastructura umana – existenta si manifestarea materiala in detrimentul trairii spirituale pozitive adica aceea care de fapt ne da sentimentul implinirii si acela al trairii de bine. Dezvoltarea inseamna de asemenea gestul responsabil de a utiliza si administra corect, eficient si profitabil resursele disponibile astfel incat sa creem prin munca si creatie acea plus valoare care sa poata fi impartita intre a trai bine in cotidian, a creea rezerve (nu numai financiare ci si de relatii, de cunoastere, intelectuale si spirituale) pentru eventualele zile negre (parte din securitatea existentei) si pentru a face acel pas mai departe, pe trepte superioare – garantia ca nu ramanem imobilizati in istorie cand lumea merge mai departe – fapt care are repercursiuni negative asupra bunastarii, a traiului de bine si al sentimentului de implinire personala, sociala, profesionala, culturala.
Este esential aceea ca a trai bine inseamna, referitor la componenta dezvoltarii (realizarea pasului pe o treapta superioara), sa asiguri cateva componente importante ale vietii:
- sa asiguri functionarea si functionalitatile
- sa compensezi degradarea naturala, fireasca
- sa asiguri rezerve pentru degradarea accidentala
- sa asiguri acel plus necesar controlului vietii curente, acea rezerva de putere care-ti permite sa evoluezi in conditii de operabilitate si manevrabilitate eficienta – ceea ce creaza cadrul de operare sigura pentru tine si “participantii la trafic” si reduce disconfortul si riscurile operarii la limita.
- sa creezi o zona tampon care se poate numi confort si care iti permite sa traiesti omeneste – decent si demn – la diverse nivele spirituale fara a depasii o medie.
- sa iti asiguri sansa de a performa – sursa de bunastare materiala si spirituala
- sa iti asiguri sansa de a excela – sursa de implinire spirituala
- sa creezi notorietate – garantia ca demersul socio-profesional si cultural a fost corect si bine-venit si a creat valori – rezultate si oameni (in sens pedagogic) – care au adus beneficii importante la scara demersului propriu (individual sau organizational), care au intarit infrastructura sociala si culturala constituindu-se astfel ca participant activ la sustinerea viitorului (familiei, …, societatii…).
- sa parasesti scena vietii natural si demn – si de ce nu!? iubind si fiind iubit si respectat pentru ce ai realizat si lasat in urma.
- si, undeva oriunde ca pozitie in lista de mai sus (preferabil in jumatatea a doua), sa asiguri perpetuarea speciei – demersul inferior si perpetuarea culturii si a civilizatiei – demersul superior, prin procreare si, ESENTIAL, prin educare, disciplinare, responsabilizare, civilizare si culturalizare a copilului astfel incat acesta sa poata traii liber, corect, decent, demn, confortabil si onorabil.
Esentialmente vorbind, este de observat faptul ca lista de mai sus reprezinta nici mai mult nici mai putin decat sistemul general de obiective al Om-ului, al Societatii Omenesti si Umane, mecanismul (ca manifestare, ca proces nu ca existenta) si programul de evolutie al acestora. Poate functiona si ca testament.
Toate acestea, fara nici o exceptie, trebuiesc privite si tratate impreuna, ca obiectiv integrat cu reprezentare pe o scara de la 0 la 100% ceea ce este posibil numai in contextul preocuparii constante pentru dezvoltare – personala si organizationala, lucrativa si psiho-intelectuala, spirituala.
Poate este util de perceput reprezentarea vietii individului, dar si al organizatiei care este un corp de vointa si interese si se asimileaza persoanei spirituale – OM-ului, si pe o scara intre zona vietii de tip inferior – caracteristica regnului animal si de tip superior inalt – caracteristica componentei inalt spirituale – poate de sorginte divina sau a spiritualitatii cosmice, Universale. Desigur corelarea celor doua scari de reprezentare poate fi benefica cunoasterii si intelegerii.
controlul – aceasta activitate specifica si deosebit de importanta, garanta a faptului ca ceea ce s-a proiectat se face si obiectivele propuse se ating. Aici trebuiesc mentionate si aspectele controlului – verificarea si validarea – ca etape ale activitatii de control care daca nu sunt realizate controlul nu este eficient pierzandu-si chiar semnificatia logica, praxiologica si chiar axiologica (controlul fiind si un demers social, civic si profesional din sfera responsabilitatii si al garantarii deci al securitatii).
Rezulta ca evidenta importanta strategiei si proiectului de dezvoltare ca preocupare si demers continuu al vietii noastre, iar in cadrul acestuia rolul exceptional pe care-l reprezinta oportunitatea cu intreaga ei problematica, care incepe cu identificaea si studiul de oportunitati, continua cu monitorizarea oportunitatilor identificate sau cu generarea de oportunitati active cand ele se presupun a fi in stare latenta si atunci cand conjuncturi favorabile permit activarea lor si terminand cu sfarsitul asteptat, scopul final de mersului si anume valorificarea oportunitatii punctual sau pe termen, de la caz la caz.
Un aspect important al vietii noastre in Romania de azi si de maine dar si in Europa de azi si de maine este fara indoiala sensibilitatea pe care politicile nationale si europene o au fata de dezvoltare, un loc deosebit de important reprezentand-o dezvoltarea resurselor umane.
Rezultatul!? Programele de cofinantare nerambursabila a proiectelor de cercetare – inovare – dezvoltare concretizate in fondurile europene – instrumente structurale, FP7 si altele precum si fondurile nationale si chiar programe de finantare bilaterale. O excelenta oportunitate de a oferii suport financiar proiectelor pentru dezvoltare de orice fel.
Ionel Gabriel NICULESCU
Bucuresti, 5 februarie 2008
gab7
